.................................................................................
lumea ei în care credea, aceea a adevărurilor ei, adevăr perceput de fiecare prin propria-i viziune, ce vizează o realitate a sa…a sa şi numai a sa..ştiind ceva; cu cât evoluăm mai mult, cu atât vom desluşi adevărata realitate, doar că atunci o altă semnificaţie îi vom da, altfel o vom vedea colorată atunci când îi vom fi cunoscut tuturor acestor lumi rosturile, iar ea era vocea adevărului ei de ea; poţi şti doar ce ai în tine…nu ştia dacă este altceva; voia să afle ceva-ul care îşi era…nu ştia dacă este altfel, altora…
[camelia]
Hymera Si te-am strigat. Si vocea-mi a rasunat pustie Pe drumuri, ratacita himera ta s-ajunga... Si te-am gasit. Un tremur, un vis nascut din umbra, Un zbor, o prabusire, un strop de apa vie.
Si te-am atins. Si mâna-mi nascuta sa mângâie, A tresarit speriata. Dar dornica s-apuce. Si degetele gheare doreau sa se îmbuce, Cu degetele tale, nascute sa sfâsie.
Si te-am oprit. Minune a visurilor mele, Cu strop de cer albastru ascuns sub grele pleoape, Cu zâmbet ce te-alunga si te aduce-aproape, Cu tremur în privire si-n par argint de stele.
Si ai plecat. Din toate ai luat cu tine visul Si linistea din sânge, si dorul, si-naltarea, Si picurul albastru din ochii-adânci ca marea, Întreaga mea fiinta. Ce-a mai ramas?…abisul…
NU TU!
Nimic nu e mai negru decat ce eu zaresc acum
Un pat cu umbre stranii..si lumanari dand fum
Iar tu..?imi spui de vesnicie...cand ti s-a spart oglinda
Chiar nu mai vreau sa fiu iar gandul ce ti-a.stricat odihna
Lasa-ma asa...mi-e bine om faradelege..
Mi-e bine aici in panza mea...si n-are cine s-o dezlege...
M-am saturat de aceeasi repetata falsitate
Iar eu nu pot sa fiu decat ce tu imi ceri prin fapte
Nu sunt a nimanui...stiu asta..si stie...chiar si ea..
Iar ce fac pentru mine...e.strict problema mea..
Nu pot sa bag mana in suflet...caci ea e carne rece
Si nici un muritor nu poate sa-si depaseasca-a vietii lege
Nici nu pretind sa ma-ntelegi..mi-e bine aici in locul nestiut
Si chiar o floare de-mi culegi o sa pretind ca m-am pierdut
Si ce-am facut si ce voi face...e judecat prin orbi nepriceputi,
Iar vorbele ce se vor spune..vor fi aduse doar de muti
Astazi eu plang...caci constientizez durerea..tu razi..si canti desi n-ai glas
Si cand ne vom vedea-n mormant am sa-ti arat de ce-ai fost tras
Prefer sa nu-ntelegi nimik...sa par enigma fara dezlegare
Si totusi mi-as dori un pik..sa ma ajuti sa-ti spun de-a mea chemare
Sa-ti spun ca simt si ca-mi doresc sa vezi de cand te caut printre uscaciuni
Si am dorit sa m-amagesc ca totusi exista minuni...
Cuvantul meu e gandul pentru mai tarziu...
Caci astazi de citesti..nu intelegi caci tu esti viu
Nu asta imi e scopul...sa caut frunze ce-au cazut
Caci visele de azi pe maine...pe mine m-au ucis de mult
Si metaforic..si oricum..cuvintele tot sens nu au
Si intr-o poza..si pe-un drum..tot amintire eu eram..
Si cum sa-ti zic iubirea mea de om cu zilele limitateAi preferat sa-ti spuna ea ca te vrea o eternitate..
[Dimadiana]
Iar tu..?imi spui de vesnicie...cand ti s-a spart oglinda
Chiar nu mai vreau sa fiu iar gandul ce ti-a.stricat odihna
Lasa-ma asa...mi-e bine om faradelege..
Mi-e bine aici in panza mea...si n-are cine s-o dezlege...
M-am saturat de aceeasi repetata falsitate
Iar eu nu pot sa fiu decat ce tu imi ceri prin fapte
Nu sunt a nimanui...stiu asta..si stie...chiar si ea..
Iar ce fac pentru mine...e.strict problema mea..
Nu pot sa bag mana in suflet...caci ea e carne rece
Si nici un muritor nu poate sa-si depaseasca-a vietii lege
Nici nu pretind sa ma-ntelegi..mi-e bine aici in locul nestiut
Si chiar o floare de-mi culegi o sa pretind ca m-am pierdut
Si ce-am facut si ce voi face...e judecat prin orbi nepriceputi,
Iar vorbele ce se vor spune..vor fi aduse doar de muti
Astazi eu plang...caci constientizez durerea..tu razi..si canti desi n-ai glas
Si cand ne vom vedea-n mormant am sa-ti arat de ce-ai fost tras
Prefer sa nu-ntelegi nimik...sa par enigma fara dezlegare
Si totusi mi-as dori un pik..sa ma ajuti sa-ti spun de-a mea chemare
Sa-ti spun ca simt si ca-mi doresc sa vezi de cand te caut printre uscaciuni
Si am dorit sa m-amagesc ca totusi exista minuni...
Cuvantul meu e gandul pentru mai tarziu...
Caci astazi de citesti..nu intelegi caci tu esti viu
Nu asta imi e scopul...sa caut frunze ce-au cazut
Caci visele de azi pe maine...pe mine m-au ucis de mult
Si metaforic..si oricum..cuvintele tot sens nu au
Si intr-o poza..si pe-un drum..tot amintire eu eram..
Si cum sa-ti zic iubirea mea de om cu zilele limitateAi preferat sa-ti spuna ea ca te vrea o eternitate..
[Dimadiana]
Primăvara răsare în sufletele noastre…Vâtul adie uşor fredonând melodia naturii.O rază de soare coboară lin sufletul să-l încălzească prin gânduri uşoare în inima pură iubirea să renască…. Adormisem cu fereastra deschisă … un val de răcoare a pătruns în cameră … Mă ridic din pat termurând de frig, mă opresc în faţa ferestrei … simt cum vântul parfumat de primăvară îmi mângâie părul şi îmi şopteşte cântecele nopţii. Închid fereastra şi încerc să adorm, dar somnul nu mai vine … mă tot răsucesc în aşternuturi …Mă ridic din nou, îmi iau halatul şi mă întind pe fotoliul din sufragerie ….Îmi fac o cafea şi mă întorc înapoi în sufragerie, pe fotoliu. Îmi aprind o ţigare … mă simt pierdută în fumul care se ridica …Mă gândesc la diverse momente petrecute împreună. Mi-e dor de tine, de zâmbetul tău, de parfumul tău, de mângâierile tale … mi-e dor de tot … Ce mult mi-aş dori să fii lângă mine acum …Cât de ciudată este viaţa uneori … Încep să visez din nou … simt cum pleoapele mi se închid, grele de vise plăcute … simt cum treptat devin o umbra şi parcă mă desprind din canapea şi mă îndrept spre tine, parcă nu mai există distanţa, totul se diminuează … probabil păşesc din nou în lumea viselor …
[filedinsufletulmeu]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu