BUCHET

picături de timp strâng
în mici flori de tristeţe
din apusuri iau culori
înrămate în raze de lumină
sculptez pictez şi în cuvânt
pun gândurile lumii
culori adun din tot ce este
rază albastră din pământ
primăvară prin semn de roşu
toate pictate pe trepte de cer
galben de pădure cioplit
violet din roz secular
seară portocaliu din corn de lună
toate cu ochi de lumină
buchet adunat
să scalde chipul tău 


Viorel Muha

ECOU

candva,

lumile se vor deschide spre inapoi

si vei murmura: te stiu!

alta data,

portile acelorasi lumi te vor lasa

sa zaresti un petec de prezent

si vei sopti: iubesc!

peste timp,

prin ferestre spre cer vei zari viitorul

si vei rosti: te doresc!

iar la final,

din toate lumile va reveni neobosit ecoul

purtand raspunsul: mi-e dor!

Ovidiu Oana-pârâu

ZAMBET

Cand privesti o pasare, zboara alaturi de ea!
Cand tragi aer in piept, asculta-ti inima!
Cand imbratisezi, deschide-ti sufletul!
Cand plangi, asculta-ti lacrimile!
Cand esti singura, multumeste!
Cand visezi, aduna-ti curajul!
Cand creezi, priveste cerul!
Cand iubesti, daruieste-te!
Cand asculti, traieste!
Cand ajuti, nu judeca!
Cand urasti, roaga-te!
Cand vorbesti, fii om!
Cand lupti, reinvie!
Cand razi, fii copil!
Cand suferi, taci!
Cat traiesti,
Zambeste,
Traieste ...[MAIL]

AS VREA !

as vrea sa fiu eu, cerul

ca sa-ti arat misterul.

as vrea sa fiu un nor

sa te duc prin lume calator.

as vrea sa fiu o floare,

sa-ti astern petale sub picioare.

as vrea sa fiu eu luna,

sa-ti impletesc in par cununa.

as vrea sa fiu eu soare,

sa ma joc cu pleoapele tale.

as vrea sa fiu iubirea,

sa-ti daruiesc pe veci nemurirea.

  RODICA CERNEA 

CĂLĂTORULE

Te plimbă străine prin lumea de vise
şi spală-ţi privirea de gânduri ucise.
Lasă-ţi şi-un dram de noroc în pahar,
iar casă, … ridică-ţi, doar la hotar!

Fereastra, lumina din clarul de lună,
iar uşă, ochiul deschis, în marea furtună!
Patul, nuferi mai albi decât tu ai visat
şi sufletul meu aşteaptându-te, înfrigurat!

Las-acum marea, să plângă în noapte
şi bucură-ţi ochiul cu valuri, cu şoapte,
striveşte-i nisipul cu pas ferm, dar uşor
şi prinde-mă-n braţe, fremătânde de dor!

Culege spre seară din fructul luminii
şi-adună-mi omătul, din curăţenia firii!
Revarsă-ţi iubirea peste ‘ntreg trupul meu
să uit de durere când am sufletul greu!

Rodica Cernea
Galati

OCHII TAI!...

Daca ai ajuns aici inseamna ca ochii tai te-au ajutat sa vezi realitatea. sunt ochi care vad si altii care nu vad, sunt ochi care vad nevazutul, sunt ochi deschisi care nu vad esentialul si ochi inchisi care vad mai multe decat multi ochi deschisi.

Vedem anumite lucruri atunci cand suntem pregatiti sa le vedem, nu mai vedem lucrurile pe care dorim sa le uitam sau de care ne este rusine. Sunt ochi care vindeca suflete, imblanzesc orice dusman, manipuleaza situatii, persoane.

Se spune ca ochii sunt poarta sufletului, cu ei vedem lumea care ne inconjoara, prietenii, lacul, iarba verde, muntele pe care dorim sa-l cucerim, vedem oare maretia sufletului, stralucirea apei, explozia de viata a naturii, serpentinele pe care alegem sa le urcam pentru a evolua?

Inchideti ochii, ganditi-va la un moment fantastic din viata voastra, simtiti energia acelui moment, ce simteati, ce vedeati, ce auzeati, deschideti-va ochii lumesti si sufletesti pentru a va bucura de viata intreaga-[Daniel Palade]

E iarăşi dimineaţă,hai vino de priveşte
O lume fericită, de la fereastra ta,
Un furnicar ce s-a trezit şi zămisleşte
O altă viaţă şi tot ce soarele îi poate da.

E culmea, ce poate ca să facă doi ochi albaştri
Ce sar deodată-n cale-ţi fără a te întreba,
De crezi în fericirea ce poate fi găsită printre aştri
Şi-n două stele, ce vor lumina de astăzi, viaţa ta.

Mi-e dragă viaţa şi-aş vrea să umplem două cupe
A mea, şi-a ta, şi-ntruna pline să rămână,
Aşa cum marea iubeşte malul şi valurile-şi umple
Chiar dacă furtunile le duce si apoi iarăşi, le adună.

Acum, că vine seara şi-ai mai trăit o zi
Fă din petale pat şi lasă părul iubitei răsfirat,
Pentru ca, fir cu fir să îl săruţi, pâna ce tu vei auzi
Un cor de îngeri sfânt, şi-atât de aşteptat...

La margine de lac o salcie mai plânge
Aşa cum altele ca ea au plans de-atâtea ori,
Cu un sărut de nufăr tristeţea îşi înfrânge
Şi se transformă-n zână frumoasă, până-n zori.

Şi tot în zori, Luna se-apleacă şi înainte de plecare,
Sărută frunţi gingase de copile, dăruindu-le, unei zile
oarecare...

florentina crăciun fabyola
iulie 2011 

Totem cu ochi albastri

Prin ce miracol si prin ce putere
Chemi luntrile din ape sa se culce
In coapsa ta cioplita din lemn dulce
Si viespile sa-ti care-n carne miere?
Ce mari iti dor m sub unghii? Ce maree
Iti da in leagan sangele sub luna,
Ca nici chiar zeii n-ar putea sa spuna
Ce forte-oculte porti in trup, femeie?
Esti chiar lucrarea ordinii divine,
Esti curatia care ma-nfioara.
A cer miroase par ul tau si-a vara.
Iar ochii-ti candizi fragezind lumine,
Cu-albastr ul lor de-origine stelara,
Sunt un totem al roiului de-albine.


Autor: Arcadie Suceveanu

VISUL MEU

Nu lasa visele sa piara,pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. 

[Langston Hughes] 



VISUL MEU
Visez să fiu semănător de stele,
Sub plugul de argint al Ursei Mari,
În brazda cerului să înalţ castele,
Un Paradis de trandafiri solari.
Să-mi fie sfera nopţii simfonie
De rodnice mişcări şi armonii,
Cu galaxi-nflorind ca o câmpie,
Un labirint gingaş de melodii.
Şi toate împerună să îngâne,
Un trup imens de om Dumnezeiesc,
Ce-a semănat la început de lume,
Un Paradis de stele ce plutesc.



Visez să fiu semănător de stele,
Sentinţa verbului să întrupeze iar
Din cosmosul de suflete rebele
Un Paradis de haruri pentru har.
Rodica Elena LUPU


ALERGARE ÎN NORI
Atâta frig s-a condensate în aer
Şi-atâta întuneric în pământ,
Prin rumeguşul iernii vântul taie
Mici fulgere în vidul pal dansând.
Norii se ţin în cârje de ninsoare
Vag timpul ţesătura şi-o complică,
Contururile ard în îngroşare
Sub marea de lumini cu ochi de sticlă.
Culorile sunt reci şi părăsite,
E o aversă de metale gri,
Largi voaluri indigo cad împietrite,
Sub răsuflarea serii albăstri.
Atâta timp s-a condensat în aer
Şi-atâta necuprindere-n cuvânt
Prin zaţul depărtărilor mă-ncaier,
Cu umbra mea, în vidul pal dansând.
Rodica Elena LUPU



Ma aprind si ma sting usor
Ratacesc si plutesc ca un nor
Nu cer nimic, din tot ce poti sa-mi dai
Vreau o minune, sa mai stai.
Refren:
Da-mi noptile si zilele cu soare
Da-mi gandul ce ma doare,
In visul meu
Da-mi tot ce ai
Din tot ce poti sa-mi dai
Sub cerul meu mai stai
In visul meu



Ma aprind, si ma sting,
Ca un copil alerg spre tine
Ratacesc si plutesc
In vise ce te-aduc la mine
Nu cer nimic...
Nimic mai mult din tot ce ai
Si te chem..si te vreu
Cu mine sa mai stai
"Raoul - Visul meu"

Se spune ca in viata culegem ce semanam... faci bine si binele se intoarce la tine si invers! Si totusi nu pot sa nu ma gandesc la cei care au avut de suferit si cu toate astea nu si-au pierdut speranta, au fost optimisti in continuare, nu si-au pierdut credinta si nu au gandit rau despre nimeni... aceia cat mai au de tras pana sa li se intoarca binele? Cumva ii privesc si imi incarc bateriile cu bunatatea lor, mi se deschide sufletul cand ii simt aproape de mie si zambesc stiind ca intr-o zi vor fi fericiti!



Acelasi lucru il gandesc si despre mine... ma uit inapoi, numar dezamagirile, lacrimile si esecurile... le vad undeva departe in timp... apoi privesc la prezent si mai departe spre viitor... ma inconjoara o lumina orbitoare si asa stiu ca nimic nu imi va mai sta in cale, ca ceea ce imi doresc este atat de aproape ca ... parca pot sa ating fiecare particica din visul meu...



De ce sunt capabila sa observ astfel de amanunte? Simplu... mai simplu nu se poate... le simt pentru ca le vad prin ochii celor ce cred in mine si in visul meu, prin ochii celor ce imi vorbesc cu sufletul si imi acorda increderea totala... poate mai multa decat am eu uneori... si asta imi umple inima de fericire...nimic nu e mai frumos decat sa stii ca ai langa tine oameni care se bucura de bucuria ta, care isi doresc sa fii fericit si sa te imbratiseze sincer... sunt lucruri marunte pentru unii insa nepretuite pentru cei ce le au!



Privesc prin ceata deasa de la geamul bucatariei si imi trec prin minte un infinit de ganduri... avioanele nu decoleaza pe vremea asta, ochelarii de soare sunt de prisos, ma imbie o muzica atat de linistitoare si visez cu ochii deschisi la ce este, la mister, la cateva replici ce mi-au ramas intiparite in minte in noaptea dintre ani (cat adevar aveau in ele), la oportunitatile pe care le-am ratat din simplul motiv ca nu am fost in stare sa vad padurea de copaci... visez la acel septembrie pe care mi-l doresc mai mult ca oricand... visez si zambesc pentru ca nu stiu cum, intr-un fel sucit... am senzatia ca toate vor fi ale mele... ca voi zbura cu capul in nori imbatata de fericire.



De data asta nu am cum sa ma prabusesc pentru ca voi avea cel mai bun pilot care sa ma ghideze...unul in care imi este absolut imposibil sa nu cred, un pilot ce simte fiecare curent potrivnic si stie cum sa manevreze avionul astfel incat zborul sa fie lin si absolut minunat... este acel pilot pe care fiecare il avem in noi... important este sa stim sa il folosim cand si cum trebuie... se numeste incredere in fortele proprii! Si daca am descoperit-o atunci lumea nu poate fi decat la picioarele noastre...nicaieri altundeva.

In drumul prin viata dam peste o infinitate de genuri de oameni...pe unii ii pastram langa noi pentru ca ne inveselesc atunci cand avem nevoie, pe altii pentru ca ne sunt confortabili... ne facem cunostinte si socializam oriunde... pe unii ii avem aproape inca de mici si ii stim acolo asa cum si ei ne stiu pe noi... ne dau siguranta si ne inspira, ne ajutam reciproc si cu toate ca nu ii vedem pe cat de des ne-am dori ne ajuta numai gandul ca exista, altii raman o vesnicie in viata noastra si ii simtim cumva drept suflete pereche ... de unii ne apropiem fara sa ne dam seama si dintr-o data ne trezim cumva dependenti de discutiile interminabile, de felul lor de a fi, de modul in care reusesc sa ne faca sa zambim oricand desi stim ca nici ei nu sunt pe cat de fericiti ar merita sa fie!



Fiecare dintre ei a descoperit cumva acea incredere de care au nevoie in orice clipa si asta ma face sa ii vad drept niste oameni puternici, oameni care cunosc ce inseamna suferinta insa cumva si-au gasit puterea de a merge mai departe si de zambi...



Intotdeauna mi-a placut sa observ sufletul celor din jurul meu, sa incerc sa descopar acele ascunzisuri ale fiecaruia, sa realizez ce este frumos in cel de langa mine... nu de putine ori am constatat ca unii nu cunosc nimic din ceea ce inseamna interior, ca nu sunt demni de ceea ce este bun si curat ... chiar si asa m-am ambitionat si am incercat sa ii determin sa vada dincolo de barierele realitatii... unii insa au avut capacitatea sa imi demonstreze ca exista multe alte lucruri pe care eu nu le vedeam iar aceia... aceia sunt cei cativa ce nu au cum sa paraseasca vreodata inima mea si cand ma gandesc la ei sunt fericita ca exist! Sursa: Alina Maria Barac

GANDURI  FRUMOASE ,O  SAPTAMANA DE PLACERE,IN CONCLUZIE SA VA FIE CAT MAI BINE.
PE CURAND.

CÂTEODATĂ

FII TU INSUTI! DACA NU ESTI TU, ATUNCI CINE EXISTA IN LOCUL TAU? 

Cateodata ma visez o pasare hoinara, sa pot zbura, sa pot ajunge acolo unde esti tu. Cateodata ma visez o frunza nemiscata, doar roua s-o pastrez, iar tu sa ma saruti... toata. Cateodata ma visez o lacrima de ploaie, ce bate tacuta la fereastra inimii tale. Am ramas doar o umbra de mesteacan cantator, si-mi este dor sa pornesc in cautarea iubirii, ce mistuie legi nescrise. Grabeste-te caci sufletul meu plange si zborul e prea sus, prea inalt... cateodata 
....dincolo de nicăieri...
…câteodată…

Câteodată revelaţiile au nevoie de un catalizator amărui.
Câteodată mâine nu e altceva decât un ieri nesfârşit.
Câteodată trecutul se cramponează obsedant de prezent.
Câteodată, pentru a înţelege, ai nevoie de lipsa desavârşită a oricarui habar.
Publicat de conea
[/b]



Cateodata

Cateodata e mai usor sa suporti refuzul incercand in continuare, lovindu-te de “nu” pentru a vedea de cate ori poate fi suportat de propria persoana.
Cateodata nu sti ce vrei si cel mai apropiat refugiu e cel in care te simti confortabil, iar fiecare tentativa de a pleca se termina cu dorinta de a reveni.
Cateodata nu vrei sa mergi niciunde si hoinaresti noaptea pe strazi.
Cateodata un lucru marunt te face sa nu pleci pana nu il obtii, indiferent de consecinte.
Cateodata totul incepe prost si se termina groaznic.
Cateodata ai regrete, dar un gest te face sa le uiti.
…cateodata iti uiti un cercel la mine.
[TaviNemet]



Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam în dreapta si-n stânga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai târziu.



Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amânam raspunsurile,
avem timp sa sfarâmam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.



Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am învatat unele lucruri în viata pe care vi le împartasesc si voua !!
Am învatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.



Restul ... depinde de ceilalti.
Am învatat ca oricât mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pese.
Am învatat ca dureaza ani sa câstigi încredere
Si ca doar în câteva secunde poti sa o pierzi
Am învatat ca nu conteaza CE ai în viata
Ci PE CINE ai.



Am învatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, însa, ar fi bine sa stii ceva.
Am învatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am învatat ca nu conteaza ce li se întâmpla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am învatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete



Am învatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara când îi vezi
Am învatat ca poti continua înca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am învatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie
Indiferent de consecinte



Am învatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am învatat ca atunci când sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am învatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am învatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu înseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am învatat ca indiferent cât de bun îti este un prieten
Oricum te va rani din când in când
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.



Am învatat ca nu este întotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Câteodata trebuie sa înveti sa te ierti pe tine însuti
Am învatat ca indiferent cât de mult suferi,
Lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am învatat ca, daca doi oameni se cearta, nu înseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am învatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale



Am învatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am învatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei însisi ajung mai departe în viata
Am învatat ca viata îti poate fi schimbata în câteva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am învatat ca si atunci când crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.



Am învatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am învatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am învatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie între a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am învatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.[Octavian Paler] 


Personal dar cred ca toti suntem marcati de ceea ce se intampla in Japonia.
Poate ruga noastra ajuta cu ceva cat de putin pe cei ce sunt intr-un mare impas.Doamne ajuta-i!
NUMAI BINE GANDURI BUNE ,VISE REALIZABILE SI PE CURAND!

SINGURATATE

cunosc sentimentul.....cei care se tem de singuratate sfarsesc prin a se afunda in ea......Viata mea este cuvant. Povesti despre ce a fost si nu inceteaza a mai fi pentru un suflet, in care s-au perindat atatia pasi. Lumea mea s-a nascut prin cuvant, din dor, iar dragostea ar fi trebuit sa vindece durerea acestei lumi. Speranta insa, un cuvant atat de frumos dar atat de fragil, isi pierde repede aripile de zbor, iar cuvintele raman doar o rana a tacerii. Pornite ca un cantec de inima, uneori mi-au zdrobit sufletul. Am ajuns in viata ta prin cuvant si am ramas datorita cuvintelor, ca o virgula intre raspuns si tacere. Am invatat sufletul sa te iubeasca, l-am modelat, i-am dat aripi sa zboare. Apoi, cand a trebuit sa zboare liber spre inima ta s-a transformat doar in tacere, de teama sa nu fie plans intr-o lacrima...Cand voi reusi sa ma “adun”, sa-mi “adun” gandurile, atunci poate voi gasi raspunsurile pe care le caut....E tarziu si noaptea imi poarta gandul spre tine. Cu ochii inchisi si sufletul zbor imaginez picturi de iubire. Suntem doar doua clipe pierdute in noapte, ce sfideaza aritmetica iubirii. Un barbat plus o femeie inlantuiti in visul iubirii fac o pereche, dar sufletele noastre de inger zboara impreuna fara a se atinge. Doua lumi paralele, care mana in mana au atins impreuna cerul, inchizand cercul iubirii, transformand visul intr-o pura realitate. Dimineata, cand m-am trezit, pasii tai lasasera urme de dor in sufletul meu si boabe lacrimi de speranta imi luminau din nou viata.Azi imi rade inima cu dor de tine de care nu vreau sa ma vindec. De zambetul meu te-ai indragostit tu in timp ce glasul meu iti canta simfonii de iubire....dar...azi sunt eu de vina ca acel zambet s-a trasformat in ura...in lacrimi..in tot ce a fost doar un vis...Te voi astepta impreuna cu iarna.., pe noianul de lacrimi de dor planse de sufletul meu.
Te voi astepta oricat va fi nevoie... caci intr-o zi stiu sigur ca din picaturi de ploaie voi asculta din nou glasul gandului tau....o voce care sa ma faca sa zambesc...din...nou..iar daca nu vei mai fi atunci viata mea merge mai departe...pentru ca toti avem dreptul la ceva mai bun..la o iubire adevarata.[Corina-merci]

Singuratatea

Singuratate e atunci cand privesti spre cer si nu poti vedea stelele.

Singuratate e atunci cand nu mai ai incredere.

Singuratate e atunci cand mii de lumini se aprind in jurul tau si tu nu te poti bucura de lumina lor.

Singuratate e atunci cand presimti ca raul e aproape.

Singuratate e atunci cand ramai fara vise.

Singuratatea e tot ce mi-a ramas![- Andreea -]

Vai de cel care dupa ce deschide seara usa camerei nu are  cui spune:Buna seara.[O.Paler.]

GANDURI,VISE...

Nu lua în serios lumea văzduhului; doar mărunţişurile stelelor, strivite şi amestecate cu cerurile sparte din lăuntru-i, printre cioburile acelor vise din ea ale somnului cu spini, sfâşiate de sfârşitul încăneînceputului, început având în el deja finalul; chip împietrit de prea mult privit înspre imaginare puncte cardinale îngropate în ea, în fiecare sfărâmată străpungândă răscruce cu fiecare murind drum sângeriu amurg asfinţind un gând, niciodată ţărm, îngropând în înăuntrul ei nisipul negru spulberat de vânt şuierând din cenuşa celor câtorva zări; câteva la număr…
.................................................................................

lumea ei în care credea, aceea a adevărurilor ei, adevăr perceput de fiecare prin propria-i viziune, ce vizează o realitate a sa…a sa şi numai a sa..ştiind ceva; cu cât evoluăm mai mult, cu atât vom desluşi adevărata realitate, doar că atunci o altă semnificaţie îi vom da, altfel o vom vedea colorată atunci când îi vom fi cunoscut tuturor acestor lumi rosturile, iar ea era vocea adevărului ei de ea; poţi şti doar ce ai în tine…nu ştia dacă este altceva; voia să afle ceva-ul care îşi era…nu ştia dacă este altfel, altora…
[camelia]

Hymera

Si te-am strigat. Si vocea-mi a rasunat pustie

Pe drumuri, ratacita himera ta s-ajunga...

Si te-am gasit. Un tremur, un vis nascut din umbra,

Un zbor, o prabusire, un strop de apa vie.

Si te-am atins. Si mâna-mi nascuta sa mângâie,

A tresarit speriata. Dar dornica s-apuce.

Si degetele gheare doreau sa se îmbuce,

Cu degetele tale, nascute sa sfâsie.

Si te-am oprit. Minune a visurilor mele,

Cu strop de cer albastru ascuns sub grele pleoape,

Cu zâmbet ce te-alunga si te aduce-aproape,

Cu tremur în privire si-n par argint de stele.

Si ai plecat. Din toate ai luat cu tine visul

Si linistea din sânge, si dorul, si-naltarea,

Si picurul albastru din ochii-adânci ca marea,

Întreaga mea fiinta. Ce-a mai ramas?…abisul…

NU TU!

Nimic nu e mai negru decat ce eu zaresc acum

Un pat cu umbre stranii..si lumanari dand fum

Iar tu..?imi spui de vesnicie...cand ti s-a spart oglinda
Chiar nu mai vreau sa fiu iar gandul ce ti-a.stricat odihna

Lasa-ma asa...mi-e bine om faradelege..
Mi-e bine aici in panza mea...si n-are cine s-o dezlege...

M-am saturat de aceeasi repetata falsitate
Iar eu nu pot sa fiu decat ce tu imi ceri prin fapte

Nu sunt a nimanui...stiu asta..si stie...chiar si ea..
Iar ce fac pentru mine...e.strict problema mea..

Nu pot sa bag mana in suflet...caci ea e carne rece
Si nici un muritor nu poate sa-si depaseasca-a vietii lege

Nici nu pretind sa ma-ntelegi..mi-e bine aici in locul nestiut
Si chiar o floare de-mi culegi o sa pretind ca m-am pierdut

Si ce-am facut si ce voi face...e judecat prin orbi nepriceputi,
Iar vorbele ce se vor spune..vor fi aduse doar de muti

Astazi eu plang...caci constientizez durerea..tu razi..si canti desi n-ai glas
Si cand ne vom vedea-n mormant am sa-ti arat de ce-ai fost tras

Prefer sa nu-ntelegi nimik...sa par enigma fara dezlegare
Si totusi mi-as dori un pik..sa ma ajuti sa-ti spun de-a mea chemare

Sa-ti spun ca simt si ca-mi doresc sa vezi de cand te caut printre uscaciuni
Si am dorit sa m-amagesc ca totusi exista minuni...

Cuvantul meu e gandul pentru mai tarziu...
Caci astazi de citesti..nu intelegi caci tu esti viu

Nu asta imi e scopul...sa caut frunze ce-au cazut
Caci visele de azi pe maine...pe mine m-au ucis de mult

Si metaforic..si oricum..cuvintele tot sens nu au
Si intr-o poza..si pe-un drum..tot amintire eu eram..

Si cum sa-ti zic iubirea mea de om cu zilele limitateAi preferat sa-ti spuna ea ca te vrea o eternitate..
[Dimadiana]

GANDURI CU VISE

Primăvara răsare în sufletele noastre…Vâtul adie uşor fredonând melodia naturii.O rază de soare coboară lin sufletul să-l încălzească prin gânduri uşoare în inima pură iubirea să renască….  Adormisem cu fereastra deschisă … un val de răcoare a pătruns în cameră … Mă ridic din pat termurând de frig, mă opresc în faţa ferestrei … simt cum vântul parfumat de primăvară îmi mângâie părul şi îmi şopteşte cântecele nopţii. Închid fereastra şi încerc să adorm, dar somnul nu mai vine … mă tot răsucesc în aşternuturi …Mă ridic din nou, îmi iau halatul şi mă întind pe fotoliul din sufragerie ….Îmi fac o cafea şi mă întorc înapoi în sufragerie, pe fotoliu. Îmi aprind o ţigare … mă simt pierdută în fumul care se ridica …Mă gândesc la diverse momente petrecute împreună. Mi-e dor de tine, de zâmbetul tău, de parfumul tău, de mângâierile tale … mi-e dor de tot … Ce mult mi-aş dori să fii lângă mine acum …Cât de ciudată este viaţa uneori … Încep să visez din nou … simt cum pleoapele mi se închid, grele de vise plăcute … simt cum treptat devin o umbra şi parcă mă desprind din canapea şi mă îndrept spre tine, parcă nu mai există distanţa, totul se diminuează … probabil păşesc din nou în lumea viselor …

[filedinsufletulmeu]

Prezentul sa-l traiesti cu invataturile din trecut si cu visurile din viitor.-Paulo Coelho

VISUL FLORILOR

Prin gândurile mele puse în amurg
îmi ascund cuvintele printre petale
unduind în mireasma de flori albe
care vestesc răsăritul primăverii.

Depărtările parcă devin înguste
şi timpul trecut e atins de uitare,
în contemplarea câmpiilor tremurând
lângă misterul zăpezii adormite.

Florile caută sclipirea stelelor
şi clădesc ele singure curcubee
sub tremurul glasului de ciocârlii
strângând şi culorile înmiresmate.

Florile au înţelesuri neînţelese
şi lasă moştenire reînvierea,
ne ţin întrebările fără răspuns,iar visul lor nu-l vom citi niciodată.

poezie de Constantin Rusu

Eu nu mai doresc şi nu mai caut nimic. Existenţa şi-a deschis porţile pentru mine. Nu mai pot spune că aparţin existenţei pentru că acum sunt, de fapt, părticică din ea. Când o floare înfloreşte, eu înfloresc odată cu ea. Când Soarele răsare, eu răsar odată cu el. Ego-ul, care face ca oamenii să se simtă individualităţi separate, nu mai există. Trupul meu este o părticică din natură, fiinţa mea este o parte din întreg, Eu nu mai sunt o entitate separată.

citat din Osho

MAI SPUNE-MI CA NU MAI UITAT

Mai spune-mi că nu m-ai uitat
şi m-asculţi într-un cânt demodat,
ori mă vezi într-o stea licărind,
de iubire, poveşti plăsmuind!

Mai spune-mi că nu m-ai uitat
când lacrima mea s-a zvântat,
când furtuna-i departe şi plouă uşor,
iar Zefir, răcoreşte-al meu dor!

În irişi plăpânzi iubirea să-mi scalzi,
reazem să-mi fie, doar umeri-ţi calzi
şi azurul privirii, o fereastră spre cer
trupul tau drag, cerber grănicer!

Rodica Cernea 

Săruturile sunt asemenea grăunţelor de aur sau de argint din mine, nu au valoare ele însele, dar sunt preţioase pentru că ne arată că mina este alături.

Georges Villiers

ACESTA E DESTINUL!

Eu ma strecor in gandul tau
si-ncerc sa-ti spun
cat mi-e de dor,
de pasi domoli pe nesfarsitele alei
de sarutari si-mbratisari.

Cand ma privesti imi amintesti
de cer senin de vara,
de curcubeu,
de zori,
de seara.
Covor de frunze aurii ce se astern,
sub pasii mei,
sub pasii tai
ce naste muzica de toamna.

E noaptea mea,
e noaptea ta,
e noaptea celor ce viseaza.
Visad, iubind, zambind, ca doi copii in noapte,
ne sarutam, ne-mbratisam,
nimic nu ne desparte.

Doar luna prietena, ne insoteste.
e candelabrul noptii, e lumina,
e sfatuitorul, e destinul.

Doar eu si tu,
doar ea si noi
sub raze blande, tremurate,
visam la ce vom fi, visam in noapte.

Doua destine,
doua inimi,
inlantuiti, ne contopim si ne unim,
vom fi doar unul...
acesta e destinul.

Rodica Cernea 

Destinul este propriul nostru caracter.[Octavian Paler]

VISAND LA MALUL MARII

Mi-am facut un obicei in a merge pe plaja, pe malul marii ca sa o privesc..
 Stiu eu un loc mai retras, unde imi pot pune putin ordine in ganduri atunci
 cand ceva ma framanta. Astazi am unul din acele momente de melancolie,
 care se incapataneaza sa fie din ce in ce mai dese.
Privesc marea .. E atat de linistita astazi.. o liniste tulburatoare amestecata cu ganduri.. un orizont indepartat spre care oricat de mult ai incerca sa te apropii, fuge de tine, e de neatins… la fel ca si visele mele si sperantele cum ca as putea sa imi gasesc vreodata linistea.



Am incercat sa lupt, m-am inarmat pana in dinti cu multa rabdare,
 iubire, speranta, iertare si am pornit in cautarea fericirii.
 Am dat pana acum de multe obstacole .. de toate am reusit sa trec 
doar cu multa rabdare..
Asa am sa fac si acum.. am sa am rabdare .. am sa las lucrurile
 sa evolueze de la sine.. si am sa dau doar cate un imbold din cand in cand.
. Nu renunt la lupta!
 Sunt o luptatoare .. si nu trebuie sa cedez acum 

Simona's

Mă cheamă marea..

Când se naște crepusculul.
O aud.
Întotdeauna.
Nu pot lipsi la întâlnirea cu ea.. Îmi e mai dragă decât o iubita..
Îmi mângâie sufletul de fiecare dată cu șoapte prin care respir..
Îmi mângâie picoarele cu o delicatețe desăvârșită și-mi dăruiește
 scoici neprțuite prin darul lor de a-mi spune povești..



Îmi ia gândul în schimb, și mi-l duce departe..tare departe..mi-l
 pierde
 în imensitatea infinitului..
Dar fără ea, eu aș fi cel pierdut. Iar în ea, mă regăsesc mereu,
 mă completez, mă împlinesc..
Avem un fel de alianță ciudată, prin care facem schimb de cuvinte,
 de povestiri, 
de sentimente..
Are perfecțiunea imposibilă oamenilor,chiar și atunci când e supărată..
 Atunci e atât de frumosă..!



Atunci cântece-i sunt divine.. Se răzbună frumos pe ignoranța
oamenilor
 care nu știu să o asculte.
Dar eu.. eu o ascult. Întotdeauna..
Iar în curând, voi deveni un val. Cel mai drag val al marii..
 Cel mai puternic, mai sensibil și mai complet.
Și n-o să mă mai pot pierde vreodată-Thornofrose

Pe malul marii
Mergeam pe malul marii, cu ganduri asteptate,
Si valri reci si sumbre, acopereau priviri,
In unduiri senine si zambete uitate,
De nostalgia calda a candidei iubiri.
Trceau ca doua umbre, idei apropiate,
Si singuri in tacerea lovita des de valuri,
Am intocmit destine, in zambete-ncercate,



Cu anii vechi si noi fasii de negre saluri.
A fost atunci un mai, cu zile insorite,
Vacanta fara ingeri, si zambete in stol,
Te-am intalnit acolo, in marea cu pepite,
Lasata-n asteptare si-n gandul din atol.
© Gheorghe Puzdreac

“Nu vreau să mă-ntorc străin pe vreun nor.
Nu ştiu de-s culoarea ce-ţi bântuie marea;
nu înţelegi că viaţa nu e mereu un port.
Nu spune că dor spumegatele ploi;
sărutul dorit furtunile-adună
şi tresăriri de lună cu care m-aş minţi…
în trup mi se închină doar macii care-mi cresc!”
Lelia Mossora

Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre
................................................
Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre
Ca doua fragede, fierbinti statui
Sa fim intaia, clasica pereche
A omenirii noi ce inca nu-i
Ca un barbar ce tine o tanagra
Asa suntem pe-acest nisip noi doi
Si stelele ce cad in Marea Neagra
Ridica valul sangelui din noi
A. Paunescu

Important în viață este să simți că trăiești fiecare zi asa cum ne este data, ca pe o nouă experiență și nu cu gândul la trecut, la ziua din urmă, ci la prezentul pe care îl trăiești acum și care înseamnă, mâine.
Deci pe curand si sa auzim de bine.