O SA MIROSIM A PLOAIE

O să mirosim a ploaie, o să mirosim a nori,
vom intra plini de arome în orașul greu de toamnă,
vor ieși la porți vecinii cu jobene și cu flori,
de pe murii plini de rouă melcii îți vor spune Doamnă.

O să-ți placă, știi prea bine, o să devenim faimoși,
vom culege smirnă caldă din trăsuri îmbujorate
trase lin, pe uliți triste, de motani meticuloși
ce-s înamorați de-a pururi de lăcuste fermecate.

Iar cînd noaptea o să cadă ca un plic cu ceai de crin
în ceșcuța de-alabastru cumpărată astă vară
vom pîndi cu flinte fierte în compoturi și în vin
ceasul cînd, tăcuți și tandrii, fluturii pe sîni scoboară.

de Fabian Anton.